Florin Glinta
Cum si cat conteaza acest well-being?!
Numeroase studii realizate de colective si institute de cercetare prestigioase, ori prelucrari meta-analitice mai recente sau ceva mai vechi, vin sa confirme cateva aspecte care ar fi bine sa ofere inspiratie unor lideri vizionari din organizatiile moderne:
- Oamenii cu well-being crescut la job sunt pana la de 8 ori mai “engaged”, pana la de 3 ori mai productivi, de 4 ori mai dispusi sa ramana in companie si produc pierderi de 3 ori mai mici datorate concediilor medicale!
- O estimare conservatoare arata ca pentru fiecare 1$ investit in well-being, organizatiile pot obtine un ROI de 2.30$ ca beneficii!!
„Cifrele par sa arate prea frumoase pentru a fi adevarate”, ar zice scepticii; „cand vine vorba de productivitate, focusul pe rezultate e singurul care conteaza”, ar putea zice managerii cu… focus pe rezultate 😊
Intr-o lume in care marginile de profitabilitate si plusurile de productivitate par tot mai greu de obtinut, credem cu tarie, noi cei de la Sfera Business ca diferentele ar putea fi date de o atitudine deschisa si serioasa fata de ceea ce stiinta psihologiei organizationale pare sa sustina cu informatii si dovezi dintre cele mai robuste.
Ce nu masori nu exista si nu poate fi cu adevarat influentat controlabil!
In aria de well-being, poti spune si face lucruri serioase daca te preocupi sa intelegi bine despre ce vorbesti, sa masori corect, si daca iti bazezi actiunile pe efecte dovedite, nu pe pareri.
La Sfera Business am ales deliberat sa nu traducem termenul well-being, si utilizam definitia simpla, dar foarte puternica propusa de dr. Felicia Hupper:
„Well-Being este capacitatea noastră de a ne simți bine și de a funcționa eficient”
Pentru ca nu stim sa existe in piata romaneasca masuratori ale efectelor well-being-ului ce au la baza aceasta definitie, in perioada 25 aprilie – 12 mai 2025, Sfera Business a derulat un studiu privind nivelul de well-being din organizatii si factorii care il influenteaza; studiul a strans in final 273 raspunsuri valide, dintre care circa 62% femei si 38% barbati.
Marea majoritate a respondentilor se incadreaza in categoriile de varsta mai „mature”: 41% in categoria 41-50 de ani, si 37,7% in categoria 31-40 de ani.
Nivelul de studii raportat a fost de Studii universitare (49,6%) si studii postuniversitare (44%), restul mic de procente incluzand studii liceale si „altele”.
89,4% din respondenti au bifat statutul profesional de „angajat cu norma intreaga”; dintre acestia, 56% au spus ca lucreaza in regim hibrid, iar 33% doar de la birou, in timp ce numai 10% au spus ca lucreaza doar remote.
Studiul a evaluat influenta mai multor factori asupra a 3 variabile importante care descriu starea de Well-Being:
- S-a evaluat perceptia subiectiva privind multumirea fata de nivelul general de Well-Being;
- O scurta scala de Engagement, dezvoltata pe modelul Schaufelli;
- Scala internationala de Well-Being recomandata si folosita de Organizatia Mondiala a Sanatatii;
- Pe langa acestea, au mai fost evaluate in survey:
- Scale de perceptii privind modul in care organizatia si managerul direct ii influenteaza starea de well-being;
- Scale mici dedicate pentru a masura fiecare componenta din conceptul PERMAH, care sta la baza modelului de well-being propus de Sfera Business: emotii pozitive, relatii, starea de sanatate resimtita subiectiv, scop si realizare.
Ce am obtinut, principalele rezultate si concluzii
Variabilele demografice de gen, vârstă, nivel de educație si statut profesional nu au produs diferente semnificative statistic in ceea ce priveste cele 3 dimensiuni – tinta evaluate.
Am gasit o dovada ca finetea masurarii iti poate da explicatii extrem de utile: pare ca la intrebari generale oamenii tind sa raspunda mai pozitiv, pe cand la comportamentele care compun o dimensiune, cand nu e asa de evident ce masoara, tind sa raspunda cu satisfactie mai scazuta. De exemplu, s-au evidentiat diferente importante intre medii la scala WHO 5 fata de intrebarea simpla legata de cum percepi propria stare de sanatate, caz in care oamenii au inclinat sa fie mai optimisti decat atunci cand au fost intrebati mult mai specific!
Perceptia de multumire fata de nivelul de well-being: in timp ce peste 55% dintre respondenti au spus ca sunt cel putin multumiti, au existat si cca 20% care s-au declarat nemultumiti. Diferentele dintre aceste doua grupuri au fost corelate cu:
Nivelul ierarhic: Mulțumirea generala a fost mai scazuta la nivelurile intermediare de conducere și la cei aflați la început de carieră.
Regimul de lucru flexibil (remote sau hibrid): a fost asociat cu o mulțumire mai mare comparativ cu lucrul exclusiv de la birou;
Rezultatele scalei WHO-5 au aratat un procent de cca 43% de respondenti multumiti cu nivelul lor de well-being, si un alt grup de cca 21% nemultumiti. Diferentele nu au fost asociate semnificativ cu variabilele demografice
Rezultatele la Engagement, experimentat ca sentiment subiectiv de vigoare si de sens la locul de munca, au fost preponderent pozitive, cu un grup de 56% solid pozitiv in aceasta arie, si doar aproape 9% cu engagement scazut. Diferentele dintre aceste doua grupuri au fost corelate semnificativ cu nivelul ierarhic: pare ca Engagementul este mai ridicat în poziții superioare in ierarhie, ipoteza fiind ca perceptia de mai mult control si putere de decizie este cea care produce efecte benefice.
Grupul de risc privind nivelul scazut de well-being, si factori ce pot explica diferentele de well-being
Pe baza prelucrarilor statistice am identificat un grup de risc format din persoanele care au raportat cel mai scăzut nivel de satisfacție generală (ultimul sfert din scorurile la ‘Multumire generala fata de nivelul de well-being’). Aceste persoane au fost reprezentate in mod asemanator ca proportie din randul femeilor si barbatilor, si tind să aibă:
– scoruri semnificativ mai mici la emoții pozitive, relații la job și scop în muncă;
– un nivel scăzut de realizări percepute și comportamente de well-being;
– adesea un statut ierarhic inferior și mai puțină influență asupra propriei activități;
Folosind ecuatii de regresie statistica am identificat cativa factori ce par sa prezica mai bine cele 3 variabile tinta urmarite:
- Pentru Multumire generala fata de nivelul de well-being
- Scala de calitate a emotiilor resimtite;
- Relatia job – well-being;
- Influenta organizatiei asupra well-being – practicile organizationale;
- Pentru scala WHO-5:
- Nivelul de Preocupari active pentru propriul well-being;
- Perceptia privind starea de Sanatate;
- Nivelul de Engagement;
- Pentru Engagement, cei mai puternici predictori au fost:
- Scala de Realizari
- Scala de Scop
- Scala de Emotii
- Scala WHO-5
Rezultatele arata, printre altele, robustetea modelului PERMAH pe care il folosim la Sfera Business pentru a ii incuraja si invata pe oameni sa investeasca energie si actiuni concrete in directia construirii si consolidarii prin practici personale a propriei stari de well-being.
Corelatiile mari cu scalele de perceptie a influentei managerului direct si a practicilor organizationale asupra unor variabile ce descriu starea de well-being arata importanta intregului ecosistem construit in jurul persoanei dintr-o companie. Starea de well-being pare ca poate fi influentata pozitiv si de mediul si persoanele semnificative alaturi de care lucram, dar si de practici personale ce pot adesea sa compenseze un mediu profesional mai putin ofertant din punctul de vederii al starii de well-being.
Ce facem cu aceste rezultate, si pasii urmatori!
Sa masori riguros e doar primul pas. La Sfera Business propunem doua demersuri de interventie bazate pe masurare, educare si actiune la nivel de comportamente concrete in organizatii.
- Instrumentul de tip sondaj pe care l-am creat poate fi utilizat si in interiorul unei singure organizatii, care vrea sa masoare si sa compare nivelul de well-being in diverse structuri interne; starea de well-being este rezultanta interactiunii dintre oameni si context, este bine sa ai informatii despre ce se intampla la tine in companie.
- Am creat si lansam pe piata un curs aplicat de well-being pentru oameni si companii. Cursul are la baza modelul PERMAH din psihologia pozitiva, vine cu metode si instrumente validate stiintific si extrem de practice, prin care ii invatam si ii insotim pe oameni (si pe organizatii) la modul cat se poate de concret pe drumul spre a-si optimiza nivelul de well-being.
Cum poti beneficia de acest curs?
- Structura detaliata a cursului poate fi gasita aici!
- Detalii si formular de inscriere pentru varianta open din 13-14 octombrie poti gasi aici;
- Daca vrei sa facem la tine in organizatie tot ce am aratat ca putem face, ne poti chema printr-un mesaj direct pe adresa office@sferabusiness.ro
Important: va fi mereu o alegere daca sa cred in stiinta (iar pentru asta iti trebuie un anumit fel de educatie) sau sa continui sa ma bazez oarecum arogant pe parerea „la bunul simt” rezultata din experiente proprii, adesea limitate. Din pacate, pentru scepticii emotionali, argumentele logice vor esua in a-i convinge; pentru cei mai deschisi catre nou, aspectele foarte practice si masurate pe bune prin astfel de demersuri ar putea fi folosite ca baza pentru strategii viitoare de dezvoltare in directia capitalului uman din companii.